sunt momente în care nu mai ai nevoie de nimic şi asta pentru că, preţ de o secundă, ai avut totul. timpul s-a oprit pe loc, a fost acolo, a fost cu tine.
preţ de o secundă toate gândurile tale au dispărut şi nu au lăsat loc decât unei senzaţii plăcute, calde. era acasă.
tot ce faci în viața asta e să alergi după clipe, dar momente care să te facă fericit. uiţi să priveşti în drumul tău în stânga şi în dreapta, priveşti doar înainte crezând că acela este locul în care trebuie să ajungi. poate că în drumul tău, nu faci decât să treci pe lângă ceea ce e cel mai important pentru tine, iar când ajungi la acea destinaţie care ţi-ai dorit-o, îţi dai seama că nu e chiar ce te aşteptai tu să fie.
ce faci? te întorci din drum sau mergi înainte?
de multe ori, ajungi să spui lucruri pe care nici tu nu le crezi, dar rostindu-le crezi că vei ajunge să le simţi. dar nu e aşa. şi abia după un timp îţi dai seama că acele cuvinte au ridicat un zid care nu a făcut altceva, decât să te separe de acele clipe pe care le voiai. poate că tu ce cauţi e fericirea. o cauţi, dar nu o laşi să facă parte din viaţa ta.
şi o faci să plece. apoi ţi-e dor. poate că nu faci asta intenţionat. poate că îţi dai seama prea târziu de toate astea. poate. dar nu faci nimic.
uneori în viaţă ai de ales între ceea ce ai, ceea ce vrei să ai şi ceea ce ai putea să ai. din siguranţă, în majoritatea cazurilor, vei alege ceea ce ai deja. laşi în umbră ceea ce vrei. nu te laşi să iubeşti persoana pe care ştii foarte bine că ai putea să o iubeşti atât de mult încât aerul nu v-ar mai fi de folos.
preferi să arunci toate momentele pe care încă nu le-ai avut doar pentru că așa crezi că e mai bine. mai bine pentru cine?
poate că acum nu eşti conştient că laşi să treacă pe lângă ţine, ceva ce nu te-ar face fericit, ci te-ar face să fii tu. dacă nu te uiţi în jurul tău nu o să fii capabil să vezi niciodată ceea ce de fapt vrei. eşti aici. acum. fericirea ta unde e? sau mai bine zis, ştii unde să te laşi găsit de ea? paradoxal, nu. tu îţi cauţi fericirea, dar te ascunzi deea. de teamă.
ţi-e teamă să fii fericit. ţi-e teamă să iubeşti. ţi-e teamă de singurătate.
ţi-e teamă că o să pierzi ceea ce ai deja pentru ceea ce vrei să ai.
ţi-e teamă că atunci când o să ai ceea ce vrei, acel ceva o să dispară.
dar apoi ai. fără să clipeşti, un moment. atât. o clipă care concentrează tot. gândurile tale se suspendă. teama ta dispare. fericirea te găseşte. acasă e acasă.
apoi ţi-e teamă iar. şi pleci.
nu ştii ce iubeşti, până când nu pleci. nu ştii ce iubeşti, până când nu atingi absolutul tău.
nu ştii ce vrei, până când, atunci când nu te aştepţi, visul tău se iveşte în faţa ochilor tăi.
nu pentru a-l trăi, nu pentru a-l atinge, ci pentru a lupta pentru el.
azi ţi-e frică, dar mâine?
clipele tale trec dincolo de-un apus al fricii?
da-ţi voie să iubeşti pe acel cineva. indiferent.
drumul spre acasă nu mai e acelaşi.
acasă nu mai e acasă când tu nu eşti aici.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu