uneori nu vrei decât pe cineva care să aibă grijă de tine, care să nu uite că îți place vanilia și scorțișoară, şi nu ciocolată.
ştim cu toţii că suntem nebuni după iubire şi sentiment de apartenenţa, dar la fel de bine, suntem şi mai nebuni atunci când le găsim.
fugim de ele, ne ascundem şi nu ne lăsăm găsiţi decât uneori, când ştim că celălalt nu a uitat de vanilia şi scorţişoară noastră.
ne lăsăm găsiţi doar atunci când avem cea mai mare nevoie, doar atunci când am realizat că de unii singuri nu mai putem merge mai departe.
în ceea ce te priveşte pe tine, omule, tu cauţi şi cauţi.
iar atunci când nu găseşti e pentru că ai deja. caută-te pe tine, găseşte-ţi lumea.
iei viaţa că un joc de cărţi, un joc în care eşti mereu vesel, în care zâmbeşti mult, dar de puține ori din suflet. blufezi atât de mult încât ai ajuns să nu mai ştii, nici tu, dacă acele cărți pe care le ai în mână te vor ajută să câştigi sau te vor ruina. şi te blochezi.
arunci cărţile şi iei jocul de la capăt. cauţi combinaţia perfectă şi acea doză de noroc care să îți aducă potul cel mare.
ştim cu toţii că suntem nebuni după iubire şi sentiment de apartenenţa, dar la fel de bine, suntem şi mai nebuni atunci când le găsim.
fugim de ele, ne ascundem şi nu ne lăsăm găsiţi decât uneori, când ştim că celălalt nu a uitat de vanilia şi scorţişoară noastră.
ne lăsăm găsiţi doar atunci când avem cea mai mare nevoie, doar atunci când am realizat că de unii singuri nu mai putem merge mai departe.
în ceea ce te priveşte pe tine, omule, tu cauţi şi cauţi.
iar atunci când nu găseşti e pentru că ai deja. caută-te pe tine, găseşte-ţi lumea.
iei viaţa că un joc de cărţi, un joc în care eşti mereu vesel, în care zâmbeşti mult, dar de puține ori din suflet. blufezi atât de mult încât ai ajuns să nu mai ştii, nici tu, dacă acele cărți pe care le ai în mână te vor ajută să câştigi sau te vor ruina. şi te blochezi.
arunci cărţile şi iei jocul de la capăt. cauţi combinaţia perfectă şi acea doză de noroc care să îți aducă potul cel mare.