şi nu îţi pare rău pentru nimic. sau da?
îţi pare rău de fapt...
îţi pare rău pentru că ai crezut în cel de lângă ţine şi nu a făcut decât să se dovedească a fi un om în plus în viaţa ta, care prin acţiunile lui, şi-a pierdut specialul.
ţie îţi pare rău, celuilalt nu.
îţi pare rău nu pentru ce ai simţit, ci pentru cum.
ai ţinut morţiş să te simţi special, deşi erai conştient că existau şi alţii.
ţie îţi pare rău pentru, nu celuilalt care o făcea cu bună credinţă.
îţi pare rău pentru ce credeai că eşti. credeai că e o versiune îmbunătățită a ta și că poți fi așa doar când sunteţi împreună.
şi ai dreptate. doar atunci puteai fi aşa, dar varianta ta îmbunătăţită s-a dovedit a fi de fapt ce mai proastă.
şi ţie îţi pare rău că te credeai o persoană bună când erai doar un simplu om, dar celuilalt nu îi păsa.
şi îţi pare rău că ai crezut din nou şi că te-ai lăsat în voia sorţii. crezând că toate-s bune şi de o sinceritate deplină, când nu erau aşa.
nu-ţi pare rău pentru asta, ci pentru că ştiai care e realitatea, dar te-ai hotărât prea târziu să o privești în ochi. celuilalt nu îi pasă.
şi-ţi pare rău pentru că te simţi minţit şi trădat. celui care a făcut asta, nu îi pare.
îi iubeşti modul de a fi, dar urăşti cum e.
dacă încă te întrebi cum se poate ca privirea celuilalt să te mintă și zâmbetul lui să te trădeze, întreabă-te atunci cât de sinceră a fost îmbrăţişarea cea din urmă. indiferent dacă ea a fost într-un parc, într-un dormitor sau pe-un peron de gară.
se spune că o gară a văzut mai multe iubiri sincere decât biroul primăriilor unde se fac cununii, dar o gară a văzut cu atât mai mulţi mincinoşi, căci ei vor fi într-un continuu drum pentru a rămâne sub cele câteva măşti. figurativ.
se spune că pentru că ai iubit, nu trebuie să îţi pară rău.
la fel de bine, se spune că pentru răul făcut trebuie să îţi pară rău, iar pentru păcatul săvârşit, trebuie să te căieşti.
atunci de ce azi, se întâmplă viceversa?
de ce azi tot mai mulţi se bucură pentru răul făcut şi de trădarea săvârşită, pentru ca apoi, tot mai mulți să regrete că au cunoscut iubirea?
oamenii spun că nu au regrete. mint. cert.
îţi pare rău că ai fost minţit, trădat, înşelat şi folosit. celui care a făcut-o, nu îi pare.
îi mulţumeşti că azi te-a doborât, ca mâine să poţi merge în picioare.
îi mulţumeşti că ţi-a dovedit că toţi oamenii sunt făcuţi din acelaşi aluat, iar aluatul lui nu a avut mirodenii în plus aşa cum credeai.
îi mulţumeşti că ţi-a confirmat că încrederea şi sinceritatea sunt esenţiale.
te-a minţit cu zâmbetul pe buze, zâmbeşte-i înapoi cum știi tu mai bine. și asta pentru că trebuie să îi mulţumeşti că ţi-a arătat că obrazul celălalt trebuie întors numai o dată, apoi aceași monedă capătă valoare universală.
pentru toate astea trebuie să-i mulţumeşti celui care te-a rănit.
dar mai întâi trebuie să-ţi mulţumeşti ţie că ai învăţat toate astea.
nu regreţi că ai iubit, ci pe cine.
celălalt nu va regreta azi că te-a minţit, va regreta mâine că nu te-a iubit.
ţie-ţi pare rău. lui?
mulţumesc.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu